Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Wawlist

Discurs devenit viral al unei șefe de promoție din Mediaș: “Mai e mult până departe”

În acest articol vom vorbi despre discursul unei eleve de la Liceul Teoretic “Axente Sever” din Mediaș, județul Sibiu, pe care aceasta l-a ținut la festivitatea de absolvire. Discursul a impresionat o lume întreagă și s-a răspândit rapid pe internet.Este vorba despre eleva Mihaela Madina Goage, care a fost și șefa de promoție a liceului la care a învațat.În continuare vă vom prezenta integral gândurile șefei de promoție de la Liceul Teoretic “Axente Sever” Mediaș care sună cam așa:

“Stimati profesori si părinți, dragi colegi,

Am pregătit un discurs in calitate de șefa a promoției 2015 – 2019.
Un discurs atipic, un discurs mesaj, nu de complezenta.
Sunt lucruri bune in acest liceu, însă nu pe acelea doresc sa le evidentiez deoarece sunt sigura ca ceilalti colegi vor vorbi despre ele si nu are rost sa ne repetam.

Acest discurs reprezintă ….o strigare îndurerată, o strigare menită sa ridice un semnal de alarma, o strigare care sa ne trezească din indiferenta in care suntem.

Acestui discurs i-am atribuit si un titlu … “Mai e mult pana departe”.

Pana cand profesorii nu vin la scoala pt copii, pana cand profesorii nu vor conștientiza care este menirea lor cu adevărat, pana cand acestia nu-și vor preda materia a.i. elevul sa nu aibă nevoie de meditatii…. mai e mult pana departe.

Pana cand elevii, la rândul lor, nu-si vor da interesul, nu vor mai fi indiferenti la nereguli, spunându-si ca nu are rost ca tot nimic nu se rezolva… mai e mult pana departe.

Pana cand părintii nu se vor implica cu adevărat si nu va fi o strânsă legătura între părinti-elevi-profesori, o legătura care sa ducă la o preocupare pentru îmbunătătirea sistemului ….mai e mult pana departe.

Putem observa un cerc vicios, o indiferenta, si pana cand nu rupem cercul … mai e mult pana departe.

Pana cand orele de curs nu se vor mai desfășura intr-o nesfârșita monotonie, in care profesorul alege, si aici vreau sa atrag atentia ca el alege sa dicteze in defavoarea stimulării gândirii si a creativitatii…. mai e mult pana departe.

Atât timp cât la nivel general exista o reticenta la orice, reticenta din partea conducerii școlii, reticenta din partea profesorilor, din partea elevilor si părintilor ….. ma întreb, eu cu mintea mea, ce schimbare așteptați? Mai bine spus, chiar va doriți una?

Ce însemna ca un liceu sa aibă prestigiu? In niciun caz nu vine din purtatul uniformei, ci tot dintr-un purtat, dar de grija … pentru elevii sai. Un purtat de grija in mod real, pe care elevii sa-l simta, sa-l traiasca pe pielea lor, sa-l cunoasca … asa in mod real, nu din slogane care folosesc cuvinte frumoase, dar fără substanța, cum e sloganul liceului: “O scoala prietenoasa deschisă tuturor”.

Pana cand preocuparea pentru elevi nu va fi, cu aderavat, reala si serioasa….. mai e mult pana departe. Pentru ca eu am simtit ca nu exista o astfel de preocupare … si e trist.
Si tot trist e cand nu ni se acorda încredere …..
Atata timp cat se tratează cu superficialitate problemele ridicate de elevi … mai avem mult pana departe.

Cand profesorii isi uita menirea … mai avem, nu mult … ci foarte mult pana departe.
A fi profesor nu este o meserie, ci mult mai mult. Este o vocatie.

Angajarea/responsabilitatea profesorilor …ii va angaja/responsabiliza si pe elevi si pe părinti.

Lectia aceasta a responsabilizarii, a luarii lucrurilor in serios, trebuie sa o dea profesorii. Pana nu o dau … ne putem preface … in continuare … ca totul este in regula.

Imi spunea odata un professor, si mi-a placut, un citat din Marin Voiculescu: “În educaţie, educatorul să înceapă cu el. Nu înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti. ..Educaţia e floarea culturii trecută prin SUFLET.” Eu, …foarte puțin suflet am văzut.

De zeci de ani se așteaptă noua reforma a învățământului, dar pana cand nu vom înțelege ca schimbarea începe cu fiecare dintre noi (elev-părinte-profesor), pana cand nu conștientizam ca înnoirea începe din interior ……. mai e mult pana departe.

OMUL SFINTESTE LOCUL!
Si sunt profesori in acest liceu, din pacate putini, care sfintesc locul, care m-au indrumat si inspirat, si acelora le multumesc din tot sufletul!

Apoi, le multumesc colegilor care si-au tocit coatele pe bancile scolii invatand tot ce este de folos … si care au inteles … ca a te exprima ferm, coerent, a-ți susține pana in pânzele albe opinia nu este ceva rău.

Dragi profesori, dragi colegi, va rog (din suflet), nu mai adoptați metoda “lasa ca merge si așa”. Aveți curajul sa luptați pentru ceea ce e corect. Luptați pentru normalitate. Daca e nevoie sa suferiți nedreptate, suferiti … pentru ca este mantuitor!

Va doresc un parcurs bun tuturor de-o potriva, ….. la colegi ma refer acum: avem toata viata inainte, noi suntem viitorul țării. Haideți sa arătam lucrul asta! Sa facem numai lucruri bune, fara sa profitam de nimeni si nimic, sa-i inspiram pe cei din jurul nostru!
Spor la invatatura si succes la examene!
Noi pregatim caii de lupta, izbanda ne-o va da Dumnezeu!

Si pt ca am plecat de la ideea ca ..mai e mult pana departe… de noi depinde … sa fie aproape!

Va multumesc!!”

Mihaela Madina Goage,

Liceul Teoretic „Axente Sever” Medias, judetul Sibiu.

loading...

Add comment