Fiecare plânge în felul său,așa că încetează să-i judeci pe ceilalți

Nici o persoană nu suferă la fel sau simte la fel lucrurile.Nu există o modalitate corectă de a face acest lucru.Nu te învață nimeni cum să faci asta.Când vezi că cineva trece printr-o pierdere, uneori empatizezi, pentru că știi cum este să simți așa. Uneori, te emoționezi, deoarece durerea lor îți amintește de experiențele tale.Alteori simți furie.

Unii oameni se întristează în liniște. Unii oameni au lacrimi care le curg în liniște, în parcarea de la muncă, la câteva minute după ce le-au zâmbit colegilor lor și le-au spus să aibă o noapte minunată.Unii oameni se întristează prin legături. Scriu scrisori. Își distribuie online fotografii cu cei dragi. Ei vorbesc cu frații, prietenii lor poate chiar un grup de sprijin.

Unii se întristează tare. Își exprimă durerea prijn cuvinte. Aceștia au lăsat toată tensiunea,furia și toate aceste lucruri, pur și simplu de a nu mai putea vedea niciodată pe cineva pe care îl iubești cu adevărat.Unii oameni se întristează productiv. Își fac planuri, stabilesc aranjamente și tot felul de lucruri de acest gen.Ei fac donații unor organizații de caritate în numele celor dragi.

Nu ești nimic greșit.Fiecare persoană își exprimă pierderea în felul său.Fiecare persoană își dă seama ce face și ce nu funcționează pentru ei, cum să se vindece și să continue cu viața lor.S-ar putea să dureze zile, săptămâni, luni sau ani.S-ar putea să dureze la unii mai mult decât la alții.Unii oameni ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar.Pe când alții, pot avea nevoie de liniște sau timp.Nu există nici un mod corect de a trece peste pierderea cuiva sau peste ceva care a contat mai mult decât viața în sine. Există însă o cale greșită și anume aceea de a judeca pe altcineva pentru procesul lor, de a-i face să se simtă rău când sunt deja la un nivel scăzut.

Fiecare plânge în felul său,așa că încetează să-i judeci pe ceilalți! Ascultă-i, oferă-le spațiu și lasă-i să-și găsească drumul singuri!