Am încercat să facem o selecție cu zece dintre cele mai des întâlnite greșeli gramaticale din limba română, deși nu a fost ușor deloc. Mulți dintre noi probabil că am observat că se fac greșeli gramaticale atât prin mesaje, prin articole, cât și pe rețelele de socializare. Este foarte important să învățăm să facem diferența între o expresie corectă și una greșită, deoarece de multe ori greșelile gramatticale se produc din cauza necunoașterii suficiente a limbii române.
1. Să fii bun sau să fi bun
Ei bine, forma corectă este să fii bun. Iată de ce. Există doar trei situații în care scriem verbul a fi cu doi de ii, și anume: atunci când e la forma imperativă:fii bun!; atunci când e la conjuctiv, timpul prezent, la persoana a doua singural: să fii bun, să fii curajos; și atunci când e la viitorul popular, spre exemplu:Tu nu o să fii,tu nu ai să fii.
2. nou-născut sau nou născut
Forma corectă a acestui cuvânt este cel cu cratimă. Cuvântul se compune dintr-un adverb de mod cu funcție sintactică de complement de mod și un adjectiv.După modelul compusului de mai sus nou-născut, este corect și prim-ministru și nu primul-ministru.
3. Mi-a zis sau mia zis, ți-o zis sau țio zis, i-aș zice sau iaș zice, ne-au zis sau neau zis, le-am zis sau leam zis.
Bineînțeles că formele corecte gramatical sunt cele cu cratimă, deoarece pronumele personale și reflexive neaccentuate plus verbele auxiliare se unesc întotdeauna printr-o cratimă. Spre exemplu: s-a zis, mi-aș face, mi-o dat, mi-ai dat, mi-am zis, ne-au zis și altele de acest tip.
4. Folosirea corectă a articolului posesiv a, al, ai, ale.
Acesta este unul dintre cele mai des întâlnite. Vom începe să exemplificăm formele corecte și pe cele greșite, pentru a știi spă faceți diferența. Mâna stângă a băiatului este corect, pe lângă mâna stângă al băiatului; pomii cei bogați ai livezii este corect, pe lângî pomii cei bogați a livezii; cărțile cele roșii ale fetei este corect, pe lângă cărțile cele roșii a fetei.
5. Când folosim decât și când folosim numai.
Deși ambele adverve indică restricția, ele nu sunt sinonime totale.Adverbul „numai” îl folosim doar în propoziții afirmative, cum ar fi: A numai doi lei; pe când adverbul „decât” se folosește în propoziții negative, cu același rol semantic, cum ar fi: Nu am decât doi lei.
6. Nici o sau nicio
Scriem ”nici o” atunci când cele două cuvinte – nici şi o – reprezintă părţi de vorbire diferite, spre exemplu Ea nu este nici o mincinoasă, nici o bărfitoare. Iar atunci când scrie „nicio”, acest cuvânt reprezintă o unitate morfologică de sine stătătoare și este prezent în enunţuri negative, alături de un substantiv cu care se acordă, spre exemplu: Nu am citit nicio carte din această colecţie; Nu am cumpărat nicio pâine
Sper că am reușit să vă facem să înțelegeți cum trebuie să folosim corect aceste reguli gramaticale.
wawlist
Add comment